Episoade noi la StatusPimp.ro

Episodul 2 - Reguli de pimp conduită



Episodul 3 - Măsuri antifraudă

Dezvoltarea bazată pe business

Conceptul dezvoltării bazate pe business este foarte important pentru noi, cei din IT, să-l avem permanent în minte pentru a reuşi să finalizăm un proiect realizat prin Agile Project Management.

Toate proiectele Agile sunt proiecte bazate pe business. Ele au patru componente principale:

• clientul defineşte clar cerintele proiectului;
• clientul defineşte activ ceea ce urmează să fie dezvoltat în fiecare iteraţie în parte;
• clientul poate (şi chiar este încurajat) să-şi modifice viziunea şi ideile;
• clientul este implicat zilnic în proiect (este dedicat proiectului) şi are putere de decizie.
  

Înţelegerea acestui tip de dezvoltare se bazează extrem de mult pe importanţa rolului clientului în cadrul proiectului:

• clientul defineşte scopul proiectului: viziunea, detaliile (stories) şi rezultatil final;
• clientul setează prioritaţile (în funcţie de valoarea lor în cadrul proiectului);
• clientul defineşte fiecare iteraţie (stabileşte care stories să fie selectate în cadrul iteraţiilor);
• clientul selectează milestone-urile şi implementările care au loc.
  

Prin urmare clientul are un rol strategic şi extrem de activ într-un proiect bazat pe Agile Project Management şi Agile Development.

Pentru ca rolurile din cadrul proiectului să interacţioneze productiv este nevoie de un set trei concepte cheie:

• clientul şi dezvoltatorul stabilesc clar ce decizii poate lua fiecare dintre ei;
• este nevoie de un feedback continuu în cadrul proiectului atât din partea clientului cât şi din partea dezvoltatorului;
• sunt setate checkpoint-uri în cadrul cărora se verifica dacă ceea ce a fost planificat a fost finalizat.
  

În final, să vedem totuşi cum s-ar caracteriza un client sau un reprezentant al clientului să poată "face faţă" la toate cele de mai sus:

• cunoaşte foarte bine business-ul;
• înţelege sau crează viziunea;
• are timp suficient la dispoziţie pentru a participa activ în cadrul proiectului;
• este respectat în branşă;
• ştie cum trebuie făcute lucrurile aşa cum trebuie;
• are autoritatea necesară;
• nu îi este frică de responsabilităţi;
• ştie să facă compromisuri;
• are abilităţi de lider.

Vezi alte articole din categoria Agile Project Management

Episodul 1 - Cum funcţionează Status Pimp

Înainte să lansăm noul Pimp Tool, am vrut să facem un tutorial video pentru a vă explica mai uşor cum stă de fapt treaba cu Status Pimp. Tot ce am reuşit să facem a fost o variantă text.

Nu am mai avut timp şi eram chiar un pic pimp-stresaţi, dar am primit ieri o filmare făcută de cineva. Un pimper care se pare că ştie multe despre Status Pimp.

Have fun!

Ce este Agile Project Management?

Mi-am propus de ceva vreme să scriu o serie de articole despre Agile Project Management şi despre metodologia Scrum. Am ales acest subiect din două motive: în primul rând consider că acest tip de project management reuşeşte să gestioneze mult mai bine proiectele IT şi nu numai, oferind o performanţă ridicată produsului final, şi în cel de-al doilea rând deoarece lucrarea mea de disertaţie se va baza tocmai pe acest tip de project management.

Agile Project Management reprezintă un aspect unic al Agile Development.

În timp ce modelul tradiţional de dezvoltare a proiectelor se bazează pe analiză, design şi specificaţii robuste bine puse la punct în momentul începerii implementarii, Agile reuşeşte printr-o paradigmă iterativă să producă la final un produs finit intermediar care îndeplineşte obiectivele de business ale proiectului. Prin urmare Agile este focusat pe cerinţele de business, cerinţe care sunt impărţite în cadrul iteraţiilor.

Poate veţi avea impresia că Agile este un proces ad-hoc, neplanificat şi haotic. Ei bine nu e, fiecare element fiind planificat cu atenţie, în funcţie de viziunea proiectului, în cadrul fiecărei iteraţii. Aceste iteraţii sunt impărţite în nişte fragmente specifice ale proiectului care poartă numele de stories. Un alt aspect important care este bine să-l menţionez este faptul că Agile încurajează viziunea să evolueze şi chiar să se schimbe, permiţând ca proiectul să poată fi continuat cu uşurinţă chiar în urma unor modificări majore de design.

Elementele de bază ale Agile Project Management sunt:

• Este iterativ: o iteraţie are între una şi patru saptâni şi în funcţie de durata acesteia sunt livrate anumite funcţionalităţi de business ale proiectului, functionalităţi care sunt alese prin diferite metode bine definite.
• Este bazat pe timp: durata iteraţiei e fixă şi nu poate fi modificată pe parcursul proiectului. În acest fel există întotdeauna un rezultat predictiv la finalul iteraţiei.
• Deschis către client: la finalul fiecărei iteraţii există un rezultat care poate fi văzut de către client. De asemenea stories-urile sunt definite de către client şi pot fi grupate apoi în iteraţii în funcţie de priorităţi şi de riscuri
• Bazat pe livrarea de versiuni intermendiare ale produsului: fiecare iteraţie va implementa complet toate sories-urile cuprinse în acea iteraţie
  

Conform celor învăţate la şcolă suntem instruiţi să facem lucrurile perfecte şi extensibile. Poate veţi fi şocaţi dar Agile ne învaţă să facem lucrurile rapid şi eficient evitând astfel pe cât posibil elementele care nu aduc valoare din cadrul proiectului. Asta nu înseamnă că nu vom folosi cele mai bune unelte de dezvoltare, că nu vom verifica status-ul proiectului zilnic sau că nu vom testa în fiecare iteraţie produsul intermediar!

YAGNI este un principiu cheie al Agile, care provine de la "You Aren't Going To Need It... unless the business says so!". Prin acest principiu suntem încurajaţi să implementăm doar acele elemente pe care le solicită clientul şi nimic mai mult. Nu construiţi pentru viitor, aşa cum se procedează în proiectele tradiţionale, deoarece mai mult de 50% dintre sistemele care sunt implementate pentru a fi extensibile nu au beneficiat de nici un fel de extensibilitate din momentul creării lor. Prin urmare concentraţi-vă doar pe ce vrea clientul şi nimic mai mult!

Pentru a putea concluziona acest prim articol despre Agile Project Management, trebuie să mai aduc aminte şi de Agile Manifesto. Agile Manifesto a fost creat de câţiva oameni luminaţi organizaţi într-o structură denumită Agile Alliance.

Agile Manifesto se bazează pe patru principii foarte puternice şi, cred eu, "revoluţionare":

• Plasează individul şi interacţiunile, în locul proceselor şi uneltelor
• Creează software funcţional, în locul unei documentaţii stufoase
• Pune accent pe colaborarea cu clientul, în locul unui contract fix negociat
• Are o deschidere mare către modificări, în locul urmării unui plan de la care să nu ne abatem
  

În final doresc să mai adaug faptul că Agile nu este un panaceu universal care va rezolva toate problemele din cadrul proiectelor voastre. E nevoie o echipă cu iniţiativă care cuprinde oameni cărora le place să experimenteze, să schimbe şi să se adapteze cerinţelor.

Ideea ta valorează zero!

Stiti ideea aia geniala pe care credeti ca o aveti? E zero. A fost zero din momentul in care v-a venit, si va continua sa fie zero pana cand veti incepe sa o aplicati. Planuiti de 3 luni sa o faceti, ati vorbit deja cu prieteni si v-ati facut niste calcule? Nu stiu care sunt rezultatele calculelor, insa va pot spune cat valoreaza ideea: zero. Si o sa devina ceva mai mult decat zero in momentul in care tocmai a inceput sa fie aplicata. De voi, sau de altcineva.

Aveti o idee de proiect online? E zero. Nu mai traim intr-o lume a ideilor, ci intr-o lume a executiilor exceptionale. O lume care s-a cam saturat de oameni cu pareri si de consultanti care nu pot duce un proiect de la un capat la celalalt.

In general, lucrurile functioneaza asa: tu crezi ca ai o idee. De obicei, geniala. Nu-i. Si chiar daca ar fi, in mod cert mai sunt alti 10 oameni pe lumea asta cu aceeasi idee. Si lor li se pare cel putin la fel de geniala. Suntem centrul propriului nostru univers, toti credem ca avem macar momente in care suntem geniali.

Sa presupunem insa pentru cateva secunde ca acei 10 oameni n-ar exista. Ideea ta chiar e unica. Si chiar ar merge, si chiar ai da lovitura, indiferent daca a da lovitura se refera la bani, la femei sau la masini scumpe. Ce te face sa crezi ca maine dimineata ideea asta, pe care intr-adevar tu ai avut-o primul, nu ii va veni si altcuiva? Si daca ii vine, esti sigur ca nu e mai rapid ca tine? Sau ca nu e suficient de inconstient incat sa incerce inaintea ta si sa ii si iasa?

(continuare pe blogul lui Andrei Roşca)

Sunt eu defect?

Guest post preluat de pe cippi.ro - Blog de opinie personală!

"În acest post voi exprima câteva gânduri care mă bântuie de mai mult timp. Ele se referă la mentalitatea noastră a românilor legată de cele 40 de ore de lucru săptămânale.

Nu am mare experienţă în câmpul muncii, sunt acolo de doar 5 ani şi jumătate, lucrând pentru două companii multinaţionale pe 6 poziţii diferite. În tot acest timp, peste tot pe unde am lucrat, am întâlnit mulţi oameni care veneau dimineaţa la servici cu unicul gând de a pleca acasă cât mai repede. Sincer, eu nu am reuşit să înteleg această mentalitate. Recunosc că sunt zile şi/sau situaţii în care nu te simţi bine şi ai vrea să faci orice altceva decât să fii la lucru. Dar, de aici şi până la a veni în fiecare zi cu acest gând, mi se pare cale lungă. Eu consider că atât timp cât eşti la lucru trebuie să te concentrezi pe ce ai de făcut acolo şi să încerci să îţi îndeplineşti cât mai bine sarcinile de zi cu zi. După ce se termină programul e viaţa ta particulară şi poţi face ce vrei.

Unii dintre noi reuşesc chiar să îşi reducă timpul de lucru de la 8 ore la puţin peste 4 sau chiar sub 4. Vine omul dimineaţa la lucru, deschide calculatorul, îşi ia cafeaua şi se duce pe terasă la o bârfă cu colegii sau chiar la o ţigară dacă este fumător. După aproape o jumătate de oră se întoarce şi începe să citească presa, fie ea sportivă (gsp.ro sau prosport.ro - eu pe astea mă uit) sau din aria lui de interes. După o ora de la începerea programului de lucru e timpul să verifice ce cunoştinţe au intrat pe mess (meebo, Yahoo, Google Talk sau cine ştie ce alte aplicaţii de acest gen mai există). Unii au o plăcere nebună de a citi şi trimite mai departe tot felul de e-mail-uri, mai mult sau mai puţin spam, cu prezentări powerpoint, poze, filmuleţe hazlii, bancuri, articole mai mult sau mai puţin interesante, etc.

Cam cu o jumătate de oră înainte de pauza de masă nu mai ai chef de lucru, începi să te gândeşti unde să te duci, ce ai chef să mănânci, mai bagi un joc pe net. În pauză stai şi tu ca omul o oră jumate’ dacă pauza e de o oră sau vreo 45 de minute dacă e de jumătate de oră. După masă urmează siesta, mai vezi ce noutăţi au apărut în presă. Înainte de plecare chiar nu mai ai nici un chef de lucru, ce mai poţi să faci într-o jumătate de oră!?!, aşa că mai bine cauţi pe net ceva interesant sau mai joci un solitaire… În general aceste persoane sunt cele care se plâng de cât de mult au de lucru!

Mulţi se “iau” de mine că uneori stau peste program sau că merg şi în weekend la lucru (foarte rar). Nu este intenţia mea şi nici nu îmi face o plăcere deosebită să fac overtime, dar dacă am ceva de terminat, am un deadline de respectat stau şi peste program sau vin în weekend chiar dacă nu sunt plătit pentru asta. Atunci e mult mai linişte şi te poti concentra mai bine. Unii vor spune că sunt ineficient de nu reuşesc să termin ce am de făcut în timpul programului dar să fim serioşi, una e teoria şi alta-i practica. Consider că uneori e bine să mai dăm şi de la noi, nu trebuie să aşteptăm să avem numai beneficii fără îndatoriri. Replica “sunt plătit doar pentru 8 ore pe zi!” nu mi se pare cea mai potrivită atitudine.

Să nu mă înţelegeţi greşit, nu sunt absurd, nici eu nu stau 8 ore nemişcat în faţa calculatorului lucrând non-stop şi nici nu am pretenţia de la altcineva de a face aşa ceva. Pauzele sunt foarte bine-venite, chiar recomandate de medici în cazul lucrului la calculator, dar toate în limita bunului simţ. Ţine de educatia fiecăruia dintre noi cât de mult suntem dispuşi să ne implicăm la locul de muncă sau cât de mult vrem să “fentam” job-ul.

Chiar mă intreb uneori: “Sunt eu defect?” că încerc să îmi fac treaba cât mai bine (şi nu tot timpul reuşesc) cât sunt la lucru.

Ca o încheiere pot spune că am fost puţin şi prin Franţa si prin Canada şi oamenii de acolo sunt mult mai constiincioşi şi implicaţi în ceea ce priveşte activitatea lor la locul de muncă. Cred că la acest capitol, noi românii, mai avem mult de recuperat."

Bogaţii devin şi mai bogaţi, dar tu?

De mic copil mi-am dorit să fiu bogat! Însă cu greu i-am găsit şi pe alţii dornici ca eu să mă îmbogăţesc!

"De ce vrem să fi bogat" este o carte scrisă de doi oameni bogaţi: Donald Trump & Robert Kiyosaki. Dacă primul dintre autori provine dintr-o familie bogată şi doar şi-a înzecit moştenirea, cel de-al doilea şi-a dobândit averea ascultând şi punând în practică sfaturile tatălui său bogat (care era de fapt tatăl prietenului său cel mai bun, Mike).

Cartea prezintă atât viziunile celor doi cu privire la evoluţia societăţii actuale, cât şi sfaturi adresate în special clasei de mijloc, mesajul central punându-se pe dezvoltarea IQ-ului financiar al cititorilor care fac parte din aceasta. Diferenţa dintre active şi pasive, diagrama gânduri-acţiuni-rezultate, cadranul banilor, gândirea colectivă, Buffetologia, regula 90/10, efectul de pârghie, conul învăţării, diferenţa dintre risc şi control sunt doar câteva dintre noţiunile prezente în această carte.

Aşa că... dacă eşti un om care nu investeşte deloc, sau investeşti ca să nu piezi, poate ar fi bine să începi să-ţi îmbunătăţeşti IQ-ul financiar cu numeroasele sfaturi din această carte!

Poate, în acest fel, vei ajunge unul dintre cei care investesc pentru a câştiga!

Angajăm PHP Developer

"Ai fost un copil vorbitor de „păsărească”, cititor înrăit al culegerii de algebră? Erai primul dintre noi care termina un puzzle, care găsea ieşirea din labirint, care făcea colecţie cu jocuri de logică?
Părinţii te-au hrănit cu vitamina C, C+ şi mai apoi, când a venit timpul, cu C++? Nimeni nu avea acces în camera ta pentru că aveai parolă la intrare? Crezi că este inadmisibil faptul că „;” a fost omis la sfârşitul propoziţiilor de mai sus?

Dacă da, înseamnă că ştii parola de acces în echipa noastră."

Mai multe detalii găsiţi pe site-ul X3 Studios Careers.

Cea mai mare "poză" din România!

Printre multe alte proiecte interesante care s-au desfăşurat în ultima jumătate de an în cadrul echipei X3 Studios, şi-a făcut locul şi The Big Picture, un proiect ambiţios şi îndrăzneţ care ne-a pus din nou cunoştinţele, îndemânarea şi talentul la încercare.

Ce este The Big Picture?
2400 de imagini prelucrate, aranjate şi împărţite pe categorii, toate organizate într-un microsite aniversar care surprinde oameni, momente, proiecte, iniţiative, aniversări şi petreceri din viaţa X3 Studios.

Prin urmare, mă alătur invitaţiei adresate de către Oana, colega mea:

"Şi cum multe dintre aceste imagini au fost scoase de la naftalină, cum s-ar zice, adică nu au mai fost făcute publice, vă urăm vizionare plăcută!"

Salvează-mă !!!

Cu ocazia Sfintelor Sărbători Pascale, împreună cu colegii de la X3 Studios am realizat "Save the IEPURE!", un mini-joculeţ drăguţ şi neconsumator de timp.

Scopul jocului este de a-l salva pe Iepure, care a fost prins şi riscă să devină tocăniţă. Odată ce ai votat poţi schimba faţa iepurelui cu cea a şefului, directorului sau profului de mate, iar linkul rezultat îl poţi trimite prietenilor tăi spre deliciul tuturor.

Aşa că ce mai stai? Du-te şi Salvează-l pe IEPURE!

PS. Fie ca Sărbătorile Pascale să vă aducă multă bucurie şi clipe minunate alături de familie.